traduction
traduction
U peritoneu hè una membrana fina, chjamata serosa, chì riveste a cavità abdominale, è l'esterno di i visceri cuntenuti da sta cavità.
Overview
Hè cumpostu da dui strati :
- Le foglia viscerale (chì aderisce à l'organi).
- Le foglia parietale (chì hè contru à u muru di a cavità abdominal).
Trà sti dui fogli, ci hè un spaziu discrittu cum'è virtuale , chì permette à unu di passà à l'altru.
illustree
illustree
U pericardiu, chì hè a membrana protettiva è protettiva di u core, hè qualchì volta sottumessu à u listessu tipu di patologia, finiscinu per disturbà a fisiologia normale (riempimentu è sviutata di e camere di u cori).
I sintomi (lista non exhaustiva) dipendenu di l'urganu interessatu:
- Dolori.
- Fatica più o menu significativa.
- Dispnea (difficoltà di respirazione).
- Disturbi circulatori di origine cardiaca.
- Disordine di u ritmu di u core.
- Occlusione (assenza di passaghju di feci è gasi in l'intestinu).
- Disrupzioni à i prucessi chirurgici futuri.
Fisiopatologia
U termine ascite (da u grecu askos: saccu) si riferisce à l'accumulazione di fluidu in a cavità peritoneale.
A peritonite hè una inflammazione di u peritoneu, acuta o cronica, di a quale ne sò descritte parechje varietà, secondu parechji criteri.
- Cusì, quandu a peritonitis hè estensiva, parlemu peritonite generalizata.
- Pò esse situatu à a periferia di un organu : hè a peritonite localizzata.
- Distinguemu ancu u peritonite perforata, la Josa incapsulating peritonite, ecc ...
- Più raramente, u a peritonite hè cronica (sparghjendu in u tempu) : questu implica, frà altre cose, u peritonite tuberculosa.
U termine metroperitonite (da u grecu metra : utru, è en peritonitis ) si riferisce à l'inflammazione di l'utru è di u peritoneu. Più spessu, a peritonite hè secundaria à a perforazione di un organu in l'addome (appendice, intestinu, stomacu).
Questu porta tandu à un accumulu di fluidu trà i dui strati di u peritoneu, è dunque à l'inflammazione di i strati. Stu fluidu cuntene batteri è sustanzi chimichi aggressivi, chì eventualmente s'accumulanu trà i strati peritoneali, purtendu più o menu rapidamente à cumplicazioni, principalmente intestinali, ma ancu à a perdita di fluidi (diminuzione di u vulume di sangue) chì risulta in shock (incapacità di l'organi di fà a so funzione nurmale), è danni à l'organi maiò cum'è i pulmoni o i reni , frà altri.
A peritonite pò ancu esse u risultatu di l'infezzione diretta di l'organi interni, cù batteri chì si sparghjenu da un organu à l'altru finu à ghjunghje à u peritoneu. Questu hè chjamatu peritonite secundaria, più spessu causata da parechji germi simultaneamente, sia aerobichi sia anaerobichi (vale à dì, alcuni necessitanu aria è altri micca). Più spessu, a perforazione di un organu addominale cavu porta à a penetrazione di batteri (o germi in generale) in u spaziu peritoneale, chì hè sterile , vale à dì senza germi. L'organi più frequentemente affettati sò:
E malatie chì causanu sti perforazioni sò (in ordine di frequenza):
- L'ulcera gastrica è duodenale. Sta varietà di peritonitis si trova più spessu dopu à una infizzione secundaria à u parto (patologia tubale è ovariana) ma, in certi casi, si trova spontaneamente.
- Le Sindrome peritoneopleurale di Fernet è Boulland hè stata messa in risaltu in u 1885. Chjamatu ancu sindromu Fernet-Boulland, hè un sindromu carattarizatu da l'associu di un peritonite tuberculosa (forma ascitica) è a pleurite avè a listessa origine è chì si trovanu da una parte o da l'altru.
- La malatia gelatinosa di u peritoneu di Péan è Werth (in inglese ascitis gelatinosa) currisponde à un effusion da u peritoneu di una sustanza di natura gelatinosa, chì vene da a rupture di cisti mucoidi dentru l'abdomen. A maiò spessu, questi sò cisti ovari è soprattuttu cisti intestinali. Sta patologia hè prubabile di guidà à l'injertu di tumore nantu à u peritoneu.
- La retroperitonitis fibrosa è sclerosante, chjamatu ancu A malatia di Ormond, hè una patologia carattarizata da fibrosi retroperitoneale (perdita di elasticità di u tissutu situatu daretu à u peritoneu) di quale a causa ùn hè micca cunnisciuta cun certezza, è chì provoca compressione ureteri (duttu chì porta l'urina à a vejiga) è qualchì volta vena cava inferiore.
- La peritonite appendiculare hè una complicazione di appendicite è più precisamente una evoluzione di questu in una persona anziana, in un individuu chì presenta un sbilanciamentu metabolicu (diabete, obesità), o in un sughjettu malnutritu. Avemu ubligatoriu di ricurdà à a hospitalisation in unità di terapia intensiva, soprattuttu quandu ci sò ascessu chì si sviluppau nantu à u peritoneu.
- La Josa incapsulating peritonite Il s'agit d'une péritonite de diverses causes, caractérisée par la formation à dépens du péritoine d'une membrane épaisse et blanche perlée, qui entoure une partie plus ou moins grande des viscères abdominales.
- La peritonite gonococcica o sindrome di Fitz-Hugh-Curtis, Peri-hepatitis d'origine genitale hè una inflamazioni di i tessuti è l'organi in u circondu di u fegato (peri-hepatitis) risultatu in u dulore à sperienze l'ipocondriu right (zona situata sottu à e coste à a diritta), in individui cù una storia di infizzioni genitali per certi germi.
- La peritonite gonococcica hè secundariu à a peritonite (infiammazione di u peritoneu) di u fegatu, è u biliari, per via di l'infezzione da i germi cum'è chlamydia, trachomatis ou gonococcus. U paziente si lamenta di:
- Dolore chì irradianu in e regioni vicine.
- Cuntratture musculi di l'abdomen.
- Luce ipertermia (frebba).
- L'evoluzione hè versu a colecistite (infiammazione di a vesícula). U pronostico per u fegatu hè bonu. U trattamentu cù antibiotici supera questu.
- La peritonite nosocomiale hè a peritonitis chì si verifica per una intervenzione terapèutica, sia medica (droga) sia chirurgica (intervenzione). On distingue :
- La Peritonite nosocomiale terziaria, relativamente cumuna, per una complicazione dopu a chirurgia abdominal cum'è a liberazione di sutura (i punti fatti da u chirurgu ùn tenenu micca). A volte, questu hè digià cirurgia per peritonitis.
- Peritonitis nosocomial in modu strettu, per via di l'usu dianti-inflammatory non-steroidali durante l'uspitalizazione porta à a perforazione di una ulcera (perdita di sustanza localizzata à a mucosa, vale à dì à a capa di cellule chì copre l'internu di u stomacu).
- A peritonitis nosocomial chì si trova dopu à u trattamentu in a unità di terapia intensiva hè assuciata cù un statu di scossa è perforazione di a mucosa intestinali.
- La peritonite plastica hè una complicazione di l'appendicite carattarizata da l'agglutinazione di l'appendicite anse intestinali chì sò uniti da aderenza (abutment) intornu à l'abscessu. Questu succede quandu a mucosa (strata di cellule chì copre l'internu di l'appendice vermiforme) hè bluccata da ichorous. In questu casu, ferma localizatu è provoca agglutinazione di i loops intestinali.
- Certi pazienti anu una inflammazione minore chì ùn provoca micca u dolore tipicu. Questa hè a causa di u diagnosticu difficiule di a forma attenuata di l'appendicite. Situazione anormale di l'appendice rende u diagnosticu più difficiule. Infatti, l'appendice vermiforme si trova à volte daretu à u ciecu. In questu casu, u dulore ùn hè più in u fossa iliaca drittu ma in u spinu à u livellu lumbar. In e donne, u dulore suggerisce inflammazioni di u corpu tubu uterinu. In altri casi, l'appendicite pò esse una infezzjoni di a vesícula.
- La peritonite primaria o peritonite spontanea hè una peritonite in i zitelli (ancu in adulti cù cirrhosis), accumpagnata da ascite, o peritonite di origine batterica, spontaneamente è per via di un germe, generalmente pneumococcus.
- Quandu a peritonitis hè diffusa, parlemu di peritonitis generalizata. Pò esse situatu à a periferia di l'urganu: questu hè una peritonitis localizata. Avemu ancu distingue peritonitis perforazione, peritonitis Josa encapsulating, etc. Più raramenti, a peritonitis hè crònica (sparghjendu à u tempu): questu include peritonitis tuberculous.
- Periviscerite hè u termu utilizatu da Huchard per designà l'infiammazione chì si estende in u tempu, è chì afecta a serosa circundante i visceri. U serous sò i membrani protettivi chì circundanu i visceri cum'è u pleura (per i pulmoni), u peritoneu (per i visceri abdominali) o ancu u pericardiu (per u core). U terminu perivisceritis hè più spessu usatu da i specialisti per designà a inflamazioni di u peritoneu chjamatu peritonite fibroadhesiva è localizing à una parte di u trattu digestivu, purtendu à un disordine di u so funziunamentu. Ci hè parechje varietà di periviscerite cumprese a periviscerite sténosa chì hè carattarizata da l'occurrence di stenosi (narrowing) di un segmentu di l'intestinu chì causanu a oclusioni, vale à dì un arrestu di u passaghju di gasi è materiali in l'intestinu. Questu hè qualchì volta a causa di l'occurrence di un abscessu chì pò accade. fistulizà (communicà), viotu versu un altru spaziu, è particularmente in u dock, chì porta à a prisenza di bolle di gas cù l'odori cattivi in l'urina. Sta patologia si trova più spessu durante una malatia, in particulare di l'intestinu, chì implica a presenza di diverticuli chì sò cavità naturali o anormali di u corpu, chì finiscinu in un cul-de-sac è cumunicà cù un conduit. In generale, a periviscerite hè secondaria à a Ciak, trattamentu di raghji (radioterapia), intervenzione chirurgica. Provoca l'occurrence di adesioni fibruse è flange chì causanu una perdita di l'elasticità di e membrane di copertura di certi organi. Stu fenominu impedisce u funziunamentu nurmale di l'urgani trà elli (sliding of the loops intestinali), o di l'organi in a cavità abdominal (movimentu nurmale di viscera in l'abdomen). In quantu à u sistema respiratorju è più specificamente i pulmoni chì sò cuparti da a pleura pulmonaria, u prublema hè paragunabile. In altri palori, in presenza di perivisceritis, u funziunamentu nurmale di i pulmoni hè indebolitu.
Esame medico
Esame fisicu
U termine timpanite si riferisce à una distensione assai significativa di l'addome.
Questu hè u risultatu di a prisenza di una grande quantità di gas intestinali o gasu chì vene da una certa peritonite.
Tecniche
- La laparotomia (da u grecu lapara : bassu di spalle è tomu : sezione ) hè l'incisione chirurgica di u muru di l'abdomen è u peritoneu.
- L'incisione di Pfannenstiel sviluppatu in u 1900 hè una tecnica chirurgica (tipu laparotomia) realizatu sopra u pubis. Questu hè più spessu usatu per scopi estetici. Duranti sta intervenzione, i piani superficiali sò seccionati, seguendu un chjassu un pocu più curvo cù una concavità maiò.
- L'incisione di Mac Burney sviluppatu da l'American Mc Burney natu in u 1845, mortu in u 1914, hè una incisione chjamata "cross plane" chì hè fatta durante appendicectomia. Permette di apre in oblicu, l'aponeurosi di u musculu oblicu maiò, è transversalmente u musculu di u oblicu minore, sparghjendu e so fibre. L'apertura di u trasversali, hè ancu fattu oblicu, quellu di u peritoneu verticalmente. Crucendu e linee di sutura, u cirurgu evita l'hernia incisionale chì pò esse dopu a prucedura kirurgia.
L'aggettivu transperitoneale si riferisce à tuttu ciò chì passa per u peritoneu. Stu termine descrive u metudu di accessu à certi organi situati in fondu à l'addome. Questu hè u casu, frà altri, per i reni è u pancreas . L'accessu à elli si ottiene per mezu di una laparotomia.
bruttu
bruttu
Quandu ùn ci sò micca cumplicazioni o sintomi chì interferiscenu cù a vita normale, u trattamentu hè opcional.
A prisenza di aderenza, però, impone, in certi casi, di liberà cirurgia, una dopu à l'altru, irriguendu cù serum fisiologicu.
A rimozione di un segmentu di u colon, quandu ci hè una periviscerite stenosante (vede sopra), hè qualchì volta inevitabile.
Un ascessu retroperitoneale hè una cumplicazione di l'appendicite, chì hè l'inflammazione di l'appendice. Stu tipu di cundizione pò ancu esse u risultatu di una perforazione di u stomacu o di l'intestinu (in casi di diverticulite), o di tumori. L'infezioni intestinali o a pancreatite ponu ancu purtà à un ascessu retroperitoneale.
I sintomi principali di sta cundizione gastrointestinale sò l'iniziu di l'ipertermia (frebba) accumpagnata da dolore addominale, è dolore à l'anche è à e cosce. L'esami paraclinichi , è più specificamente e scansioni TC, guidanu a diagnosi. U trattamentu implica inizialmente u drenaggiu di l'ascessu (interventu chirurgicu) seguitu da una terapia antibiotica.
L'emoperitoneu si riferisce à l'accumulazione di sangue in u peritoneu. A retroperitonite callosa hè una peritonite cronica situata in u saccu minore . A so caratteristica principale hè un ispessimentu scleroticu (perdita di elasticità) di u peritoneu. Hè una cumplicazione di a linite plastica , un tipu specificu di cancru, chì rapprisenta circa u 5% di i cancri di u stomacu, è currisponde à un adenocarcinoma indifferenziatu .
U chiloperitoneu, chjamatu ancu ascite chilosa , hè un effusione di chilu in u peritoneu. U chilu hè u cuntenutu liquidu di l'intestinu, custituitu da alimentu digeritu prontu à esse assorbitu.
Un tumore Nelaton hè un teratoma situatu trà u peritoneu è i musculi di a parete addominale. Un disembrioma, teratoma o embrioma hè un tumore cumpostu da cellule maligne o benigne, cù un aspettu chì ricorda e tappe di u sviluppu embrionale.
U coleperitoneu hè un accumulu di bile in u peritoneu . Sta cundizione si verifica più spessu dopu à un traumu, o dopu à a ruptura di una cisti epatica ( cisti idatica ), frà altre cose.