traduction
traduction
Un virus hè una particella di dimensione assai chjuca, da 0,02 à 0,3 µ (per i virus più grandi).
Per via di a so dimensione, sti particeddi anu a capacità di passà per i filtri di solitu usati per piantà i batteri (filtri di porcellana per i virus più grossi, per esempiu quelli di a variola, vaccinia, psittacosis).
A so dimensione pò esse chjuca cum'è 10 nanometri per i virus i più chjuchi: hè u casu, frà altri, per u poliovirus o u virus di l'afta epizootica. Vede adenovirus.
Overview
Un micrometru hè l'unità di lunghezza uguale à un milionesimu di metru, u so simbulu hè µm.
I virus , parechji centinaie di i quali sò capaci di influenzà l'omu senza causà sintomi , anu a pruprietà di attraversà e membrane; per questa ragione, sò chjamati virus ultrafiltrabili.
I virus sò microorganismi intracellulari ubligatorii . Ciò significa chì ùn ponu micca campà fora di una cellula, da a quale ottenenu diversi elementi, in particulare l'energia è u "cibu" di chì anu bisognu per multiplicà si.
Parlemu di un virus plasticu quandu hà a capacità di mudificà spessu a so struttura (molecular) attraversu multiplicazioni successive.
L'infezzione da un virus porta à l'apparizione di ciò chì si chjama immunità mediata da e cellule, vale à dì chì implica, frà altre cose, duie varietà di globuli bianchi: i linfociti T è i linfociti B. Stu tipu d'infezzione hè ancu accumpagnatu da l'immunità umorale , chì implica l'anticorpi circulanti.
A reazione sierologica (chì si verifica in a parte liquida di u sangue) hè chjamata prova di un aumentu di l'anticorpi per via di campioni successivi prelevati à duie o trè settimane di distanza.
Infatti, una sola mostra hè insufficiente per guidà u diagnosticu cun certezza.
Hè u secondu campione chì ci permetterà di sapè s'ellu u livellu d' anticorpi currispundenti à un pussibule virus hè aumentatu, permettendu cusì a diagnosi.
Calchì volta una diagnosi retrospettiva hè pussibule paragunendu, da una parte, i risultati di a reazione ottenuta in laburatoriu in quantu à a sierologia (test di l'anticorpi) in a fase acuta è, da l'altra parte, i risultati ottenuti, sempre in quantu à a quantità di anticorpi, à u mumentu di a convalescenza di un paziente.
Sè pigliemu l'esempiu di l'influenza , una di e malatie virali più cunnisciute trà u publicu generale, è più specificamente l'epidemia d'influenza, è sè vulemu identificà cun certezza u tipu di virus rispunsevule di sta epidemia, hè necessariu realizà una diagnosi di laburatoriu chì ci permetterà di preparà misure per cuntrullà l'epidemia, frà altre cose per via di a vaccinazione.
Mentre chì certe molecule (medicine) cum'è l'amantadina , frà altre, impediscenu teoricamente l'influenza di tipu A, hè impurtante di ricurdà à u publicu generale chì l'antibiotici (da ùn cunfonde cù a droga citata prima) ùn anu micca impattu annantu à un virus.
Quessi sò generalmente usati per prevene infezioni batteriche secundarie , chì ponu purtà à cumplicazioni gravi, in particulare in individui cù sistemi immunitari indebuliti ( un sistema immunitariu compromessu), anziani è zitelli. Tuttavia, a prescrizione rutinaria di antibiotici per prevene potenziali infezioni batteriche secundarie ùn deve esse praticata.
À u cuntrariu, certi medicamenti (usati cum'è parte di a chemioterapia ) sò efficaci solu contr'à certi virus.
Quessi includenu u citomegalovirus , u virus di l'herpes (chì hè u virus chì provoca a varicella è u herpes zoster ) è l'HIV, frà altri.
A profilassi, u scopu di quale hè, in parte, per prevene l'occurrence di a malatia, hè efficace per parechje cundizioni virali.
Questu, benintesa, implica a vaccinazione per mezu di u prucessu di immunizazione attiva.
U periodu d'incubazione di u virus, invece, genera una immunizazione passiva, vale à dì una immunizazione in a quale ghjocanu un rolu l'immunoglobuline specifiche.
Permetterà di eliminà, o attenuate, manifestazioni sintomatichi, vale à dì i segni chì un paziente presenta dopu a penetrazione di u virus in u so corpu, è certi cundizioni virali.
historique francese
Una malatia chjamata mosaicu di u tabaccu hà permessu di mette in risaltu un elementu rispunsevule di sta patologia invisibile sottu à un microscopiu otticu, è chì hà cunservatu a so virulenza (capacità d'affettà) una volta filtratu.
Da quellu mumentu, a ghjente hà parlatu di un virus filtrante o di un ultravirus.
Durante a seconda metà di u XXu seculu, grazia à i prugressu fatti da a ricerca in virologia (a branca di a biologia chì studia i virus), è in biologia in generale, è soprattuttu cù l'avventu di u microscopiu elettronicu (è più specificamente a microfotografia in luce ultravioletta ), simu finalmente ghjunti à capisce megliu a natura di i virus.
Classifica
Dapoi u 1976, u Cumitatu Internaziunale per a Nomenclatura di Virus hà classificatu i virus secondu i criteri seguenti:
- U tipu diàcitu nucleicu (DNA o RNA).
- A simetria di u capside (cubicu o elicoidale).
- U locu induve i so elementi sò riuniti (u nucleu o u citoplasma di a cellula infettata).
- La presenza o l'assenza di buste (peplos).
- U numeru di capsomeri.
- U diamitru di ufelicità.
Eccu una classificazione di i gruppi principali di virus è e malatie chì causanu. Una distinzione deve esse fatta trà virus DNA, virus RNA è virus senza classificazione.
Virus à DNA :
- Les adenovirus (APC virus: adenopharyngo-conjunctival), di a famiglia adenoviridae ou adenoviridi, hè una famiglia di virus cun DNA a doppia catena chì hà dui sessi, Aviadenovirus, infettendu l'acelli è Mastadenovirus infettà i mammiferi. L'adenovirus specifichi umani sò unu di elli.
- Parlemuadenovirus per designà una malatia causata da un adenovirus. Quessi sò virus chì anu una notevole affinità per tissutu limfoide è provoca inflammazioni acute di u faringe (faringite), cunghjuntiva (cungiuntivite), cheratoconjunctivitis epidemica (Conjunctivitis infettive è contagiosa di tipu folliculare cù false membrane è à volte iritis : inflammation de l'iris et inflammation douloureuse de la cornée associée à des opacités ponctuées qui progressent vers la cicatrisation sans séquelles significatives), tracheobronchitis febbrile, broncopneumopatie, du adenite mesenteric. A maiò spessu, sti cundizioni sò casi sempre benigni. In ogni casu, a pneumonia di a zitiddina hà un pronostico poveru postu chì u più spessu porta à a morte. Un adenovirus studiatu da Rowe in u 1953 chì appartene à a famiglia Adenoviridae, hà a simetria cubica è ùn hà micca un envelope. Per d 'altra banda, a so capside hè custituita da 252 capsomeri è hà un diametru di 60 à 80 microns. Quì febbre d'Auckland hè una malatia respiratorja adenovirus chì si trova in i zitelli. Hè statu discrittu in questa cità di Nova Zelanda in 1965 è 1977. U so sviluppu hè epidemicu è pò causà disturbi in u sistema respiratorju, cum'è a dilatazione di i bronchi cù effetti dopu.
- La A malatia di Rubarth studiatu da u veterinariu svedese di u listessu nome, natu in u 1905, hè ancu chjamatu hepatitis contagiosa in i cani, hè una cundizione causata da un adenovirus chì provoca prublemi digestivu cù frebba alta. A maiò spessu, sta patologia hà un cursu negativu, chì porta à a morte, per forme aguda. A so prevenzione implica a vaccinazione.
- Le papovavirus appartene à a famiglia Papovaviridae. U virus HPV (abbreviazione di u termu inglese: virus papilloma umanu (HPV) è poliomavirus : Virus JC, virus SV40 (simian), è virus BK (BKV) sò parti di i papovavirus. Hè un virus senza involucro chì a dimensione hè di circa 45 à 55 nm. Quì leucoencefalopatia A malatia multifocale progressiva pare esse dovuta à u virus JC chì appartene à a famiglia di papovaviridae (papovavirus o polyomavirus). Stu virus, dopu un fallimentu di u sistema immune di u paci, vede a so azzione favurita, dopu à a malatia di sangue (emopatia) iniziale. U polioma hè una varietà di cancru, causatu da un virus, è specificu à certe spezie animali cum'è i topi.
- A famiglia di Herpesviridae hè una famiglia di virus chì comprende una busta, è e so dimensioni varienu trà 120 è 180 nm. Sta famiglia include u virusherpes simplex (HSV-1, HSV-2), u virus varicella hè di zona (HZV), u citomegalovirus o CMV. U virus Epstein Barr, u virus mononucleosi infizziosa, quellu di Limfoma di Burkitt, l'herpes virus umanu 6 rispunsevuli di l'exantema bruscu. Sti virus sò ancu parti di a famiglia Herpesviridae.
- Le pox virus appartene à a famiglia Poxviridae o poxviridae. Questi virus DNA a doppia fila cuntenenu una busta rettangulare. Sò trà i più grandi virus cù dimensioni trà 150 è 300 nm è includenu virus vaccinia, u virus molluscum contagiosum (virus oncogenic), di u genus Orthopoxvirus, è u virus variola. Certi virus in questa famiglia, specifichi di l'animali, sò prubabilmente, accidentalmente, di infettà l'omu, in u cuntestu di una malatia occupazionale. Questi sò u virus di a variola bovina (Orthopoxvirus), Le virus dei tuberi di mungitura et le virus di dermatite pustulosa contagiosa (virus Parapox). Tanapox provoca febbre rash epidemica cum'è vaccine chì sò u risultatu di l'infezzione cù u virus pox. Questa infezione hè stata osservata in u fiume Tana in Kenya in u 1957 è u 1962. cowpox Terminu da a vacca inglese: vacca, vacca è rash pustulosa hè una cundizione chì affetta i mammelle è i mammoni di a vacca, chì hè u risultatu di l'infezzione da un Poxvirus. Sta patologia hè prubabile di esse trasmessa à quelli chì latte e vacche, ma ancu à quelli chì l'intornu. La variole bovine se caractérise, chez l'homme, par l'apparition d'une élévation modérée de la température, associée à des taches (éruption cutanée) sur les mains, avec de petites papules (légères élévations de la peau qui se transforment en vésicules et en pustules comparables à celles de la vaccine (cf. tubercolosi di latte).
- Le parvovirus di a famiglia Parvoviridae hè unu di parechji tipi di virus chì ponu infettà l'animali. Quì A malatia di Derszy hè una patologia contagiosa di u gosling (oca ghjovana), per via di un parvovirus, chì porta à epatite (infiammazione di e cellule chì custituiscenu u fegatu) accumpagnata da inflammazioni di u miocardiu (musculi di u core propiu) chì a so evoluzione hè peghjurativa, hè a miocardite fatale. Sta malatia hè prevenuta da a vaccinazione. Un altru virus, chjamatu B19, hè patogenu in l'omu. Il s'agit d'un virus sans enveloppe, dont les dimensions varient entre 20 et 25 nm. U virus 3RV (iniziale da l'inglese small round virus chì significa small round virus) hè una varietà di parvovirus chì causa l'apparizione di gastroenterite acuta in l'omu. U virus Norwalk hè un virus assai chjucu (27 nm) mancatu di una busta chì hè statu classificatu à volte trà i Caliciviruses è da alcuni trà i Parvoviruses. Hè rispunsevuli di gastroenteritis aguda epidemica. In u 1969 una epidemia di gastroenteritis hè accaduta in i Stati Uniti, in Norwalk, Ohio.
Virus à ARN :
U Picornavirus , chì appartene à a famiglia Picornaviridae, hè un picculu virus à RNA à catena unica chì misura da 18 à 30 nm. Hà un capside cubicu cù 32 capsomeri è senza involucru. Sta famiglia include i generi Enterovirus , Heparnavirus (o Hepatovirus), Rhinovirus (chì provoca u raffreddore cumunu), Aphthovirus è Cardiovirus . Quessi dui tipi di virus infettanu u bestiame è i roditori. Altri Picornavirus notevuli includenu u virus di l'epatite A , u poliovirus (chì provoca a poliomielite ) è l'echovirus.
L'astrovirus appartene à a famiglia Astroviridae, da u latinu aster: stella. Hè un picculu virus à RNA (circa 30 μm) in forma di stella, chì probabilmente provoca patologie digestive (virus anteropatogenicu: viroenteropatogenicità ) in l'omu, cum'è a gastroenterite frà altre.
L'epacavirus (da a parola greca hepar, chì significa fegatu) hè u nome prupostu da certi virologi per designà u virus di l'epatite C. Stu virus hè classificatu in a famiglia Flaviviridae o Hepadnaviridae. Sta famiglia di virus à DNA à catena unica include u virus di l'epatite B in l'omu è altri virus chì infettanu certi animali. U virus Banzi hè ancu un virus trasmessu da e zanzare. Stu virus hè rispunsevule di e malatie simili à a dengue chì sò cumunemente osservate in l'Africa miridiunali è orientale.
L'arbovirus (virus trasmessi da l'artropodi) appartenenu à a famiglia Flaviviridae, cunnisciuta ancu cum'è Flavivirus. Alphavirus, Nairovirus, Bunyvirus è Flavivirus (frebba gialla è frebba dengue) sò tutti arbovirus. A frebba di a valle di u Rift, chjamata ancu epatite enzootica in u 1930, hè una malatia causata da un arbovirus . Altre malatie ligate à l'infezzione da arbovirus includenu:
- L'encefalite equina occidentale trasmessa da un mosquito in u Nordu è u Sudamerica.
- L'encefalite equina orientale a causa di a virus alfa trasmessa da un mosquito riguardanti a costa Est di l'America.
- L'encefalite equina di Saint-Louis per via di un Flavivirus trasmessu da un mosquito, riguardanti i Stati Uniti è i Caraibi.
- L'Encefalite equina venezuelana per via di un alfavirus trasmessu da un mosquito, riguardanti Venezuela, Messico, Florida, Europa centrale è orientale.
- L'Encefalite grossa per via di un Bunyavirus trasmessu da un mosquito, riguardanti i Stati Uniti d'America.
- L'Encefalite giapponese B per via di Flavivirus trasmessa da un mosquito, riguardanti una zona giugrafica da u Giappone à e Filippine.
- L'encefalite da zecche d'Europa per via di un Flavivirus trasmessu da una tick, riguardanti l'Europa centrale è orientale.
- L'encefalite di u Nilu Occidentale per via di un Flavivirus trasmessu da un mosquito riguardanti l'Africa, i Stati Uniti, u Mediu Oriente.
- L'Encefalite russa primavera-estate per via di un Flavivirus trasmessu da una tick, riguardanti a Russia è l'Europa cintrali.
- Fever di Murray Valley per via di un Flavivirus, trasmessu da un mosquito, riguardanti l'Australia è a Nova Guinea.
- Febbre da virus Powassan per via di un Flavivirus trasmessu da una tick, riguardanti l'America di u Nordu.
- L'arbovirus sò ancu prubabili di causà frebba è artralgias (dolore articular) cum'è A malatia di O'nyong-nyong per via di un alphavirus, trasmessu da un mosquito cuncerna l'Africa.
- Febbre di tick di Colorado per via di un orbivirus trasmessu da una tick, riguardanti i Stati Uniti occidentali.
- Tipi di dengue 1, 2, 3 è 4 trasmessa per via di un Flavivirus, trasmessa da un mosquito, riguardanti l'Africa, l'Asia è l'America.
- Febbre da virus Ross-River per via di un alphavirus, trasmessu da un mosquito, riguardanti l'Australia è a Nova Guinea.
- A frebba hemorràgica pò ancu esse u risultatu d'una infezzjoni di arbovirus. Citemu per esempiu u febbre gialla chì hè u risultatu di una infizzione Flavivirus trasmessa da un mosquito, affettendu l'Africa è l'America Latina.
- Dengue hemorrhagic fever per via di un Flavivirus, trasmessu da un mosquito, riguardanti l'Asia Sudueste è i Caraibi.
- Febbre hemorràgica di Omsk per via di un Flavivirus, trasmessu da una tick, riguardanti Siberia è Asia.
- Kyasanur Forest Fever per via di un Flavivirus, trasmessu da una tick, riguardanti l'India, più precisamente u Statu di Mysore.
- Febbre da virus Chikungunya per via di un alphavirus, trasmessu da i mosquitoes, chì affettanu l'Africa è l'Asia Sudueste.
- Febbre Crimea-Congo per via di un virus trasmessu da una tick, chì affetta l'Africa, Crimea è Kazakhstan.
- Fièvre de la vallée du Rift per via di un flebovirus, trasmessu da un mosquito, riguardanti l'Africa orientale è l'Egittu.
- Alcune frebba aguda ligera pò esse u risultatu d'una infezione da arbovirus. Citemu per esempiu u Febbre da virus Mayaro (Uruma) per via di un alfavirus, trasmessu da un mosquito, riguardanti Panama è Trinidad.
- Febbre da virus Sindbis per via di un alphavirus, trasmessu da un mosquito, riguardanti l'Europa, l'Africa è l'Australia.
- Febbre da virus Mucambo per via di un alphavirus, trasmessu da un mosquito, riguardanti Sudamerica.
- Febbre di moscerini per via di un phlebovirus, trasmessu da un flebrosa, riguardanti u Mediterraniu, l'Asia è l'Africa.
- a frebba di Napuli, da a Sicilia, per via di un flebovirus, trasmessu da un mosquito, riguardanti l'Italia è l'Egittu.
- A frebba di Candiru, Punta del Toro, per via di un phlebovirus, trasmessu da un mosquito, riguardanti u Brasile è Panamà.
I reovirus è i rotavirus (da u latinu rota: rota ) appartenenu à a famiglia Reoviridae. Sò un generu di virus à RNA à doppia catena cù simmetria cubica è senza involucru. Misuranu trà 60 è 75 nm è anu una forma simile à una rota. I reovirus sò qualchì volta rispunsevuli di a diarrea infantile è qualchì volta di infezioni respiratorie.
L'Arenavirus di a famiglia Arenaviridae sò rispunsevuli di e frebbe emorragiche epidemiche è di a coriomeningite ereditaria.
I mixovirus includenu virus di l'influenza (trè categurie: A, B è C, o ortomixovirus), paramixovirus ( virus di a parotite ), virus di a rosolia , virus di u morbillu è virus respiratoriu sinciziale (RSV). I mixovirus , chjamati ancu ortomixovirus, era u nome datu in origine à i virus di a famiglia Orthomyxoviridae per via di a so affinità per e mucoproteine . A pesta aviaria, studiata da Centanni in u 1901, hè una malattia contagiosa causata da un ortomixovirus. Sta malattia hè carattarizata da l'iniziu di una sonnolenza severa, chì porta à a morte in a maiò parte di i casi.
U virus di a rabbia (Lyssavirus) appartene à a famiglia di i Rhabdovirus . I Rhabdoviridae (da u grecu rhabdos: raghju) sò una famiglia di virus à RNA à catena unica cù polarità negativa è simmetria elicoidale. Quessi virus anu un involucru in forma di pallottola. U virione misura 180 x 80 nm. Sta famiglia include, in u genaru Vesiculovirus, u virus di a stomatite vesiculare , è in u genaru Lyssavirus, u virus di a rabbia. L'altri virus di sta famiglia, capaci di causà malatie (è dunque patogeni), affettanu solu l'animali.
I retrovirus sò virus oncogeni (chì causanu u cancru) chì appartenenu à a famiglia Retroviridae. Sta famiglia di virus hè custituita da molecule di RNA à catena unica, di circa 100 nm di diametru, cù una capsula cubica. Grazie à a so trascrittasi inversa, ponu trascrive u so genomu di RNA in DNA. I retrovirus ponu integrà si in u genomu di DNA di e cellule ospiti, subisce una integrazione cumpleta è esse trasmessi inseme cù questu genomu appena furmatu. Cusì, i retrovirus sò divisi in dui gruppi: a forma libera, un elementu geneticu mobile cumpostu da RNA, capace di passà da una cellula à l'altra; è a forma integrata in u genomu di a cellula, chì richiede a trascrizione di DNA per replicà si. A trascrittasi inversa hè dunque un enzima chì dirige a pruduzzione di una molecula di DNA da RNA.
A famiglia di retrovirus hè divisa in subfamiglie:
- Retrovirus-HTLV, Spumavirus è Lentivirus.
- Frà i retrovirusi ci vole à menzionare HTLV-I (Virus Linfotropico di cellule T umane di tipo I). Stu retrovirus chì hè rispunsevule per linfoma di l'adulti è mielopatia spasticità progressiva.
- HTLV-II. Stu virus hè statu isolatu da i pazienti chì soffrenu leucemia a cellule pilose successivamente trovu in tossicodipendenti di droga intravenosa.
- HTLV-III. Stu termini assai pocu utilizatu hà designatu prima u virus di AIDS chì porta oghje u nome HIV (Virus di l'immunodeficienza umana) è in francese HIV (virus di l'immunodeficienza umana).
- HTLV-V. Stu virus hè cunsideratu cum'è rispunsevuli mycosis fungoides.
Altri retrovirus sò rispunsevuli di leucemia è cancru in animali, cum'è sarcoma Rous.
L'endovirus sò retrovirus chì spartenu un altu gradu di similitudine (omologia), o sò cumpletamente identichi, cù certe parte di u genomu di a cellula micca infettata, l'ospite naturale di quellu virus. Un endovirus chì appartene à una spezia hè prubabile di cumportassi in modu identicu à un esovirus in e cellule chì appartenenu à un'altra spezia. Un protovirus (studiatu da Temin in u 1970, chjamatu ancu transposone, hè un elementu geneticu mobile capace di integrà si in i geni di DNA di e cellule è di traspone si da un puntu à l'altru in u genomu) hè un elementu di trasposizione o transposone chì pò causà mutazioni in u genomu di a cellula. I protovirus ponu ancu, senza dubbitu, dà nascita à i provirus di i retrovirus.
Togaviridae hè una famiglia di virus chì cuntenenu acidu ribonucleicu (RNA) à catena unica, vale à dì chì anu una sola catena di DNA specifica per una spezia. Quessi virus mostranu una polarità pusitiva, misuranu da 35 à 40 nanometri di diametru, è anu a capacità di assemblà i so capsidi in e cellule infettate. U capside hè cumpostu da proteine in una struttura simile à una conchiglia chì circonda u materiale geneticu (DNA o RNA) di un virus, in questu casu, RNA. Sta famiglia di virus hè rispunsevule, frà altre malatie, di a frebba emorragica di Omsk.
Bunyaviridae , o Bunyaviridae, hè una famiglia di virus chì porta u nome di a cità ugandese di Bunyamwera. Un arbovirus cunnisciutu dapoi u 1943, chjamatu virus California , chì appartene à a famiglia Bunyaviridae, hè rispunsevule di l'encefalite californiana, a prima epidemia di a quale hè stata osservata in u 1064 in i Stati Uniti, specificamente in u statu di Wisconsin. Ùn hè micca fatale. A frebba di u Congo hè una malatia causata da un altru virus chì appartene à a famiglia Bunyaviridae: u Nairovirus . Sta malatia hè simile à a frebba emorragica di Crimea.
U calicivirus appartene à a famiglia Caliciviridae. Sta famiglia di virus hè rispunsevule, frà altre cose, di a gastroenterite . Stu tipu di virus à RNA monocatenariu di 35 nm, senza involucru, hè statu isolatu in u 1989 da Bradley è rilevatu da un test immunosorbente ligatu à enzimi (ELISA). Hè chjamatu cusì per via di a so sumiglianza cù un calice. I calicivirus si trovanu in e feci di i zitelli chì soffrenu di gastroenterite epidemica. U calicivirus hè ancu rispunsevule di l'epatite E (HE). Questa hè un'epatite epidemica, trasmessa per via fecale-orale, è ùn hè micca cronica. Hè osservata principalmente in Asia è Africa.
Filovirididae si riferisce à una famiglia di virus chjamati ancu filovirides (da u latinu filum: filu). Include u virus di a malatia di Marburg è u virus Ebola . Quessi sò virus à RNA à catena unica cù simmetria elicoidale è un involucru.
U virus di a famiglia Birnaviridae hè un agente virale chì provoca l'inflammazione di u scrotu, una malatia infettiva d'origine aviaria (in l'acelli). Sta malatia hè chjamata malatia di Gumboro.
U coronavirus appartene à a famiglia Coronaviridae. Hè un generu di virus à RNA à catena unica, da 70 à 120 nm di diametru, cù simmetria elicoidale. L'involucru di u virus hè sormuntatu da una curona chì s'assumiglia à pocu pressu à un fiore, da quì u so nome. Quessi virus sò rispunsevuli di a rinite è di a rinofaringite in i ghjovani adulti. Si crede ancu chì u coronavirus sia rispunsevule di un'altra malatia chjamata enterocolite necrotizante di u neonatu , o enterocolite ulcerativa necrotizante. À u cuntrariu di l'enterocolite necrotizante, si tratta di una malatia seria, a frequenza di a quale hè in crescita, è a causa precisa di a quale hè scunnisciuta. Sta infezione affetta principalmente i neonati prematuri è quelli chì anu prublemi di salute sottostanti. I sintomi appariscenu in i primi ghjorni. I sintomi iniziali includenu distensione addominale accumpagnata da vomitu chì cuntene bile, frebba è sanguinamentu gastrointestinale. Un esame à raggi X rivela pneumatosi intestinale (a presenza di gas in l'intestini). Sta cundizione gastroenterologica porta à a morte in u 10 à u 40% di i casi. A perforazione si verifica in unu di quattru pazienti, chì richiede un interventu chirurgicu è una riduzione di l'intestinu. In tali casi, a mortalità righjunghje u 30 à u 50%.
Virus non classificati. Frà questi citemu u virus di l'epatite B è virus lenti (Visoa). Malati di virus lentu, più precisamente e malatie di virus lento (malattie studiate da Sigurdsson in u 1954) sò cundizzioni attribuiti à diversi virus, in generale micca identificatu. Sti cundizioni sò assai vicini per i seguenti mutivi. Prima avemu nutatu l'esistenza di un longu periodu di silenziu, chì varieghja da uni pochi di mesi à uni pochi d'anni. Allora i virus di a malatia lenta ghjunghjenu à un tissutu unicu o à un unicu organu, u sistema nervu cintrali, per nome solu unu. A terza caratteristica hè chì questi virus anu in cumunu a so affinità, chì hè esclusiva per certi spezie animali. Infine, l'evoluzione di e patologie affettate da sta famiglia di virus avanza gradualmente versu a morte di u paci. Ùn hè micca cunnisciutu precisamente perchè l'incubazione di sti virus hè prolongata. Per certi virologi (specialisti in a parte di a biologia chì studia i virus) pare esse una predisposizione genetica, è da l'altra banda, una manera particulare di reagisce da a persona infettata (l'ospiti). ICRON (iniziali di Institute for Cancer Research) hè un termu chì hè statu prupostu da Blumberg, è chì designa un inseme cumpostu di u virus è i custituenti chì venenu da l'ospite chì l'ospiti. Sta nuzione diICRON hè statu sviluppatu da u virus di l'hepatitis B, avè un involucro cunzidiratu com'è l'antigenu di l'Australia è u virus stessu cumpostu da un certu nùmeru di antigens chì venenu da u sughjettu, in quale si sviluppau stu virus. Quandu un virus, chì chjamemu icona, penetra in un altru individuu chì ùn hà micca antigeni paragunabili à quelli chì stu virus raccolte da a prima persona, stu secondu individuu presenta una reazione viulente, carattarizata da una pruduzzione d'anticorpi chì porta à l'ostilità immunologica, pruvucannu inflammazioni di u tessulu fegato (hepatitis). , seriu. L'evoluzione di stu tipuepatite avanza versu a guariscenza cumpleta cù a distruzzione di u virus. In ogni casu, se stu secondu individuu prisenta i stessi antigeni chì quelli chì sò digià attaccati à u virus, ùn reagisce micca. In questu casu, ùn ci sarà micca una reazione di difesa immunologica, chì hà da risultatu in una cundizione senza sintomi (inapparente).
In un altru scenariu, in a prisenza di una relazione antigénica più o menu intensa trà l'icron è u so ospite, l'icron presentava una reazione intermediata o un epifenomenu immune mediatu da a cellula. In questu casu, vedemu una invasione di u fegato da cellule immunocompetente cù l'apparizione di l'hepatitis, sta volta attiva crònica.
In quantu à l'infezioni da virus lenti, chì sò numerose in l'animali, ci vole à mintuvà l'encefalopatia spongiforme bovina , è in e pecure, a scrapie, cunnisciuta ancu cum'è scrapie (rida).
L'omu pò esse infettatu da quattru "virus" di stu tipu:
- La A malatia di Creutzfeldt Jakob.
- La Leucoencefalopatia multifocale progressiva.
- Le asciuttu.
- La leucoencefalite sclerosante subacuta.
Trà questi, ci vole à distingue trà l'agenti infettivi chì sò cunsiderati cunvinziunali, cum'è quelli di a leucoencefalite sclerosante subacuta è a malatia di Visna-Maedi (una malatia virale di e pecure chì provoca pneumonia cronica in l'animali di più di 2 anni), è l'agenti infettivi cunnisciuti cum'è non cunvinziunali, cum'è i prioni o i virini.
Ci hè una cuntruversia trà i virologi in quantu à certe cundizioni cum'è a malatia di Parkinson post-encefalitica , a sclerosi multipla, a malatia d'Alzheimer , a sindrome di Steele -Richardson-Obszewski , a sindrome di Alpers , a sclerosi laterale amiotrofica , è ancu certi cancri. In fatti, u dubbitu ferma nantu à u rolu ghjucatu da questu virus particulare in queste diverse patologie.
illustree
fisiologia
Ogni particella virale matura (chjamata virione ) cuntene un solu tipu d'acidu nucleicu (ARN o DNA). Questu acidu nucleicu hè chjusu in un capside, chì hè un involucru proteicu. L'intera struttura (ARN o DNA è capside) hè chjamata nucleocapsidu . In certi virus, sta struttura hè ella stessa circundata da una seconda busta cumposta da lipoproteine (lipidi è proteine). Quessi cumpunenti proteichi sò capsomeri disposti in un mudellu geometricu.
À a superficia di u virus sò e proteine chì determinaranu ancu e proprietà di u virus. A cunchiglia dà dunque à u virus proprietà protettive è antigeniche (hè sta parte di u virus chì u nostru corpu cunsidereghja straniera).
L'acidu nucleicu in u capside rapprisenta a frazzione patogena, vale à dì a parte capace di causà malatie. Queste frazzioni penetranu in a cellula chì u virus invade è s'integranu in u materiale geneticu di a cellula (ADN), alterendu a so funzione nurmale cum'è un parassita. Inoltre, i cumpunenti di u virus (capsomeri) si disponenu geometricamente in una struttura cristallina, chì appare sia cum'è un cubu, sia cum'è un'elica elicoidale, sia cum'è una cumminazione di tramindui.
Perchè ùn hà micca a so propria energia, u virus ùn hè micca capace di ripruducesi da per ellu, vale à dì chì ùn pò micca pruduce e so proprie molecule. Dunque, hà bisognu di sfruttà u metabolismu di e cellule viventi chì invade. Stu dirottamentu di e funzioni cellulari provoca malatie in l'urganisimu infettatu. A custituzione genetica di a cellula infettata hè cumpletamente alterata: hè furzata à pruduce l'acidi nucleichi è e proteine di u virus, generendu cusì novi virioni chjamati neovir . L'infezzione hè tandu trasmessa da cellula à cellula.
Micca tutte e cellule reagiscenu di listessa manera à l'intrusione virale: a presenza di un virus in una cellula provoca una risposta variabile secondu a cellula. Sta risposta pò esse citolitica , vale à dì chì porta à a morte cellulare, cronica, persistente, latente, lenta, o trasformante, vale à dì chì pò dà locu à una cellula cancerosa o à a leucemia.
A contaminazione di virus si trova in parechje manere, è piglia diverse rotte:
- Digestivu.
- Respiratoriu.
- Cutanea (attraversu a pelle dopu una escoriazione, vale à dì una abrasione superficiale).
- Par sting, muccuni, à traversu a mucosa (strata di cellule chì copre l'internu di l'organi cavu o l'ochju cum'è a cunghjuntiva trà l'altri).
- sessuale.
- Sanguine.
I virus sò capaci d'invadisce tutti i tipi d'organismi, cumpresi e piante, i batteri, i funghi è l'alghe. Inoltre, ogni spezia di virus hè adattata à u so ospite , è più specificamente à un organu o tissutu particulare (tessutu linfaticu, fegatu, pelle, tissutu nervosu, ecc.).
Parechji virus scatenanu a pruduzzione d' anticorpi in l'urganisimu infettatu. Quessi anticorpi sò specifichi, cum'è hè u casu, per esempiu, cù u morbillu , a poliomielite , a rosolia , ecc. Permettenu à l'urganisimu infettatu, dopu un cuntattu successivu, di difendesi contr'à sti stessi virus. Quessi virus sò chjamati immunogeni.
Fisiopatologia
U termine viruria si riferisce à a presenza di virus in l'urina.
U termine virulenza (da u latinu virulentia: odore sgradevole) si riferisce à a capacità di i batteri di multiplicà si in u corpu di l'animali è di secretà tossine . U gradu di virulenza dipende micca solu da l'intensità di l'infezzione, ma ancu da a so patogenicità, chì varia secondu a resistenza di l'individuu infettatu è i vari fattori chì ponu influenzà i batteri. Stu termine hè più spessu adupratu per discrive a patogenicità è l'infettività di un batteriu. Hè raramente adupratu in relazione à i virus.
U termine virulucida , sinonimu di virucida, si riferisce à tuttu ciò chì distrugge i virus. Questu pò include, frà altre cose, un serum cù a capacità di distrughjeli.
U termine reservorio di virus si riferisce à un animale, o un ambiente esternu, in u quale u germe rispunsevule di a malatia, in questu casu u virus, hè cunservatu.
- Un virus citotropicu hè un virus chì si pò multiplicà solu in e cellule viventi chì parassita.
- Un virus carcinogeni ou carcinogena hè un virus oncogenicu, vale à dì capace, intruducendu u so materiale geneticu à l'internu di un cromusomu ch'ellu infetta, di rende una cellula cancerosa o leucemica. Hè una trasfurmazioni, più precisamente una mudificazione di u patrimoniu geneticu di u virus, destinata à disturbà u metabolismu, vale à dì u funziunamentu di a cellula chì accoglie u virus (cellula ospite). In questu modu, e mudificazioni causate da u virus portanu à una vera anarchia, chì risultatu in a proliferazione disordinata di e cellule carattarizatu da un caratteru malignu (canceru).
- Un virus vaccine hè una vacuna chì hè custituita da germi chì a virulenza hè stata attenuata. Hè inoculatu per causà l'apparizione di una infizzione latente, avè a capacità di prevene u corpu contr'à un eventuale attaccu viulente di u listessu tipu.
- Un virus difettu hè un virus chì ùn pò assicurà a so multiplicazione dopu avè penetratu l'internu di una cellula. In ultimamente, questi sò virus sottumessi à un ciclu abortivu, a traduzzione di quale hè l'impossibilità, per stu virus, di integrà u so materiale geneticu in a cellula di l'ospiti. Questu provoca un disturbu chì pò esse micca esiste, basta chì riceve aiutu da un altru virus. Questu hè u casu, frà altri, di uagente delta, u sviluppu di quale hè pussibule grazia à l'infezzione articuli cù un virus di l'hepatitis B.
- Un virus fissu, chjamatu ancu virus chì passa, hè un virus chì hè ottenutu, dopu a inoculazione di a rabia di strada, in cunigli. . U virus fissu acquista subitu una virulenza chì ùn varia micca in u laboratoriu. Hè una fissità chì hè irreversibile è permanente.
- Un virus orfanu hè un virus identificatu, ma u so rolu pussibule in l'occurrence di una malatia hè scunnisciutu. Quessi sò virus chì cercanu a malatia.
- Le virus Bittner hè un virus rispunsevuli di i tumori di a glàndula mammaria in i topi. Hè trasmessa à u surci per via di u latte materno.
- L'agente delta chì hè un virus difettu, scupertu da Rizzetto trà u 1975 è u 1977, chjamatu ancu antigene delta, Agd, AgHD, HDV, virus delta, virus hepatitis D, Deltavirus, hè una particella diàcitu ribonucleicu chì u so pesu moleculare hè bassu è chì misura trà 35 è 40 nm. Questa particella hè ligata à un antigenu in certi individui chì soffrenu di l'hepatitis B. L'associu di l'agente delta, cù u virus di sta hepatitis, in quantu à e forme aguda è cronica, indica una intensa gravità di a malatia. L'agentu delta mostra un cumpurtamentu cum'è un antigenu, chì prumove a produzzione di anticorpi antidelta.
- Le virus Dugbe hè un virus africanu trasmessu da e zecche. Stu virus provoca patologie accumpagnate da a frebba.
- Le Virus Hantaan piglia u so nome da u nome di un fiume chorea. Scupertu in u 1977, u virus RNA hè rispunsevuli di a frebba corea. U virus Hantaan appartene à a famiglia Bunyaviridaes. Stu virus provoca un gran numaru di febbre hemorrhagic epidemiche accumpagnate da sindromu renale.
- Le virus Nipah piglia u so nome da una cità in Malasia. Questu hè un paramixovirus rispunsevuli diencefalite fatalità accaduta trà l'agricultori di suini in Malesia. Sta malatia hè stata osservata ancu trà i travagliadori di macellu di porcu in Singapore. Hè un virus vicinu à u virus Hendra.
- Le virus Oropouche hè un virus chì hè trasmessu da i mosquitoes è chì provoca l'apparizione di cundizioni simili à a febbre dengue osservata in Brasile.
- Le virus Puumala piglia u so nome da una località in Finlandia. Studiatu in u 1981, stu virus appartene à a spezia Hantavirus, è provoca l'apparizione di febbre hemorrhagic assuciatu à u sindromu renale.
- Le virus di stradas hè un virus di furia di strada.
- Le virus Sendai hè un virus di tipu Para-influenzae myxovirus rispunsevuli di a pneumonia epidemica seria in i zitelli in Giappone.
- Le virus Tacaribe hè un virus chì hà causatu a contaminazione di u laboratoriu. U gruppu di stu virus include principalmente i virus Junin è Machupo.
- Le virus Tahyna hè u virus rispunsevuli di a febbre Tahyna.
- Le virus TTV hè un virus ADN, chì causa l'occurrence di l'hepatitis post-trasfusione, a trasmissione di quale pò esse orofecale.
Esame medico
Labo
A rilevazione di una malattia virale si face per mezu di a ricerca di anticorpi in u serum (parte liquida di u sangue), è a rilevazione, dopu a cultura , di cellule infettate da u virus in u sangue , a saliva , l'urina , l'escrementi è diversi fluidi curpurei.
bruttu
bruttu
- Sintomaticu (di ogni sintomu).
- Dipende da u virus.
- Vaccinazione specifica (contra ogni virus).
- U terminu antivirale designa una sustanza, chì hè usata per luttà contr'à a penetrazione o a multiplicazione di virus in un urganismu.
referenze
Images
Termini è Articuli Relativi
Vede ancu
- Antibioticu
- Anticorpi anti-Australia
- Antibiotici: effetti latu
- BCG (vaccinazione antituberculosa)
- Doppiu filatu
- Capside
- Capsomere
- Cytomegalovirus
- Anticorpi (generali)
- Hepatitis B: vaccinazione
- Herpes genitale
- Incubazione
- Autoanticorpi
- U papillomavirus umanu
- A malatia di Parkinson
- rinovirus
- Rubella
- Seroterapia
- Morbillo
- vaccination contre la tuberculose (BCG)
- Vaccinazione di l'hepatitis A
- Lista di i centri di vaccinazione in Francia
- Vaccina di l'epatite B
- Virione
- Vaccinu
- Smear ASC-US
- Poliomielite
- Agglutinin irregolari
- Vaccinazione tetanus
- Complessi immune circulanti
- I centri di vaccinazione in Francia
- Arbovirus
- Gravidanza è citomegalovirus